biserica dublin

Our Lady of Lourdes Church,

Sean McDermott Street

Părintele Mihai Pătrașcu a spijinit asistența spirituală a comunității romano-catolice din Dublin în perioada sărbătorilor de Paști – 2005. După această experiență scria:

Postat pe data de de către Pr.Eugen, în Categoria: Istorie

Zile de “misiuni” pentru creştinii catolici români din Dublin

“Cei care se împrăştiaseră,
treceau din loc în loc vestind cuvântul” (Fap 7,4)

În perioada 18 martie – 4 aprilie 2005, am avut bucuria să experimentez împlinirea acestui cuvânt din cartea Faptele Apostolilor la Dublin în Irlanda. Comunitatea creştinilor catolici români, majoritatea provenind din Dieceza de Iaşi, plecaţi departe de casă pentru a-şi face un trai mai bun, continuă aceeaşi atitudine pe care au avut-o primii creştini la începutul Bisericii: acolo unde ajungeau, vesteau cuvântul, împlineau poruncile, trăiau conform evangheliei.

Programul liturgic al comunităţii din Dublin, păstorită cu mult zel de inimosul preot Eugen Tîmpu, este următorul: zilnic sfânta Liturghie, precedată de recitarea Rozariului (sau în timpul Postului Mare de celebrarea Căii sfintei cruci în zilele de miercuri şi vineri); marţea, devoţiune în cinstea sfântului Anton de Padova; în vinerea I din lună, după Liturghie urmează adoraţia euharistică; duminica sunt două sfinte Liturghii.

În Duminica Floriilor, credincioşii, în număr de circa 500, purtând ramuri verzi în mâini, l-au aclamat pe Cristos care a venit să ne mântuiască. În acelaşi timp au început Săptămâna Sfântă cu hotărârea de a se pregăti cum se cuvine pentru solemnitatea Învierii Domnului. În acest sens, cei care au dorit (şi au fost destul de mulţi), au putut să participe în zilele de luni, marţi şi miercuri din Săptămâna Sfântă la trei zile de “misiuni”, cu o reflecţie pe zi. Temele meditate au fost: demnitatea omului şi demnitatea creştinului; păcatul – atentat la demnitatea creştină; Euharistia – sacramentul sacrificiului lui Cristos şi medicament al nemuririi. Liturghia “Cina Domnului” din Joia Sfântă şi ceremoniile din Vinerea Sfântă s-au celebrat în limba engleză împreună cu comunitatea care găzduieşte comunitatea românilor. Desigur, credincioşii români au fost mult mai numeroşi la aceste celebrări. Pe tot parcursul Săptămânii Sfinte, a existat posibilitatea de spovadă pentru toţi cei care au dorit să-şi purifice sufletul pentru a sărbători cum se cuvinte Paştele.

Celebrarea privegherii pascale a început la ora 22.00. Au participat la această mare priveghere şi la sfânta Liturghie solemnă peste 600 de credincioşi. În timpul Liturghiei a fost administrat şi sacramentul Botezului pentru un copil. Trebuie spus că la Liturghiile duminicale şi din sărbătorile de poruncă, părinţii aduc şi copiii la biserică, aşa încât celebrările se constituie ca o adevărată adunare a unei familii în care sunt prezenţi toţi: copii, părinţi, tineri, adulţi. Corul, care este în formare, a animat cu însufleţire întreaga celebrare. După sfânta Liturghie, părintele Eugen a binecuvântat alimentele de Paşti pe care credincioşii le-au adus la biserică. În ziua următoare, Duminica Paştelui, aceeaşi participare. Se putea citi pe feţele credincioşilor bucuria; această bucurie era motivată atât de sărbătoarea Paştelui, cât mai ales de faptul că puteau cânta cu suflete curate “Cristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”.

Pe tot parcursul şederii mele în Irlanda am experimentat aceeaşi bucurie pe care o simţeau apostolii când vizitau noile comunităţi creştine. Credincioşii români au primit şi ei îndemnul de a continua să vestească cuvântul prin trăirea lor creştină şi să fie pentru toţi mărturisitori ai lui Cristos Înviat.

Pr. Mihai Pătraşcu