Episcopul ANTON DURCOVICI, martir

Repere biografice

Copil

• 1888, 17 mai: Se naşte Anton Durcovici (Durkowitsch) în localitatea Bad Deutsch-Altenburg (Austria).
• 1893, 5 februarie: Moare Franz Durcovici, tatăl lui Anton Durcovici.
• 1895: Maria Durcovici, împreună cu fiii ei, Anton şi Francisc, vin la Iaşi, la ruda Osterreicher.
• 1895: Anton urmează cursurile clasei I-a primară la Şcoala Parohială Catolică din Iaşi.
• 1896-1898: Familia Durcovici se află la Ploieşti.
• 1898: Familia Durcovici se stabileşte în Bucureşti, str. Izvor 81. Anton este înscris în clasa a IV-a primară la Şcoala Arhiepiscopală Catolică “Sfântul Andrei”.
• 1899-1901: Urmează cursurile gimnaziale la Şcoala Arhiepiscopală Catolică “Sfântul Andrei” din Bucureşti.
  

  Seminarist

• 1901-1906: Studiază la Seminarul catolic “Sfântul Duh” din Bucureşti.
• 1906-1911: Studiază filozofia şi teologia la Roma, în Colegiul De Propaganda Fide.
  

  Preot

• 1910, 24 septembrie: Este hirotonit preot la Roma în bazilica “Sfântul Ioan” din Lateran.
• 1911, 11 august: Revine ca preot în Bucureşti.
• 1911-1916: Prefect de studii şi profesor la Seminarul Arhiepiscopal şi la şcolile “Sfântul Iosif” şi “Sfântul Andrei” din Bucureşti. Este administrator parohial la Târgovişte, Buzău şi Giurgiu.
• 1916-1918: Este internat în lagăr şi la Institutul “Notre Dame de Sion” din Galaţi, în timpul Primului Război Mondial, el fiind de origine austriacă.
• 1919: Nominalizat împreună cu pr. Alex. Th. Cisar pentru a fi episcop de Iaşi.
• 1920-1924: Director al Internatului “Sfântul Andrei” şi rector al capelelor şcolilor catolice din Bucureşti.
• 1921-1947: Preşedinte al Congregaţiei Mariane a bărbaţilor din Bucureşti.
• 1923, 8 martie: Este numit canonic al catedralei “Sfântul Iosif” din Bucureşti.
• 1924-1947: Este rector al Seminarului Arhiepiscopal “Sfântul Duh” din Bucureşti.
• 1930: Este numit preşedinte al Academiei Teologice “Sfântul Duh”.
• 1930, 25 iunie: I se aprobă naturalizarea română.
• 1933-1944: Redactor coordonator al revistei “Farul Nou”.
• 1926-1947: Director naţional al Uniunii Apostolice a Clerului.
• 1931: Este decorat cu Ordinul Steaua României în grad de ofiţer.
• 1934: Este numit camerier papal.
• 1935, 2 octombrie: Este numit vicar general al Arhiepiscopiei de Bucureşti.
• 1939, 31 martie: Este numit director naţional al Operei Intronizării Preasfintei Inimi a lui Isus în Familiile Creştine
  

  Episcop

• 1947, 30 octombrie: Papa Pius al XII-lea îl numeşte episcop de Iaşi.
• 1948, 5 aprilie: Este consacrat episcop de nunţiul apostolic Gerald Patrik O’Hara în catedrala “Sfântul Iosif” din Bucureşti.
• 1948, 14 aprilie: Este instalat ca episcop în catedrala din Iaşi.
• 1949, 17 ianuarie: este numit şi administrator apostolic al Arhidiecezei de Bucureşti
  

  În închisoare

• 1949, 26 iunie: Este arestat în drum spre Popeşti-Leordeni împreună cu pr. Rafael Friedrich, de agenţi ai Securităţii, şi închis la Bucureşti, la Ministerul de Interne.
• 1951, 4 mai: Este mutat în închisoarea din Jilava (jud. Ilfov)
• 1951, 18 septembrie: Este mutat în închisoarea din Sighetu Marmaţiei (jud. Maramureş)
• 1951, 10 decembrie: Moare în urma bătăilor şi înfometării în închisoarea din Sighetu Marmaţiei. A fost înmormântat într-un loc necunoscut din cimitirul orăşenesc.
  

  Procesul de canonizare

• 1997, 25 martie: Este deschis procesul de canonizare în faza diecezană.
• 1999, septembrie: Se înaintează dosarul la Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor din Roma.
• 2010, 8 februarie: Continuă procesul de canonizare cu faza romană.
• 2013, 28 februarie: Se primeşte votul afirmativ argumentării teologice a martiriului episcopului Durcovici.
• 2013, 15 octombrie: Membrii Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, în unanimitate, au exprimat părerea pozitivă asupra martiriului şi virtuţilor episcopului Anton Durcovici.
• 2013, 31 octombrie: Papa Francisc a recunoscut martiriul episcopului Anton Durcovici.
• 2013, 23 decembrie: S-au aprobat data şi locul beatificării – Iaşi, 17 mai 2014.

Articolul PrecedentArticolul Următor